Cum mi-am pierdut portofelul

Zi haotica de alergat prin oras.
Dupa plimbarea din cismigiu, ne oprim in control.
Ma duc la bar, cer un pahar de vin rosu, astept sa ii faca limonada Adelinei si ne intoarcem la masa.

Pam param: stam, vorbim, desenam impreuna cu Vali; pleaca Vali, vin Gimi si Laurentiu si pornim inspre Big Mamou.
La covrigi nu imi gasesc portofelul in geanta, asa ca plateste Laurentiu.
La urmatoarea oprire, zic ca platesc eu. Scotocesc prin geanta, dar degeaba.
Scot tot din geanta si le aliniez pe trotuar la Unirea.
Degeaba.
Imi lipseste portofelul.
Ma uit in captuseala gentii, in captuseala paltonului..
Ni-mic.

Ultima oara il folosisem la paharul de vin.
Zic: Poate l-a luat Vali cand a plecat de la masa, din greseala.
Il tot sun pe Vali, dar nu raspunde.

Ne intoarcem inspre Control si pe drum ne uitam pe jos.

Gimi: Dar daca ti-a cazut pe jos si nu ai vazut si ai dat cu piciorul in el si a intrat pe sub vreo masina?
Eu: Pai si acum ce sa facem? Sa ne taram pe sub toate masinile astea sa vedem daca nu cumva portofelul meu se afla acolo?!

Drumul de la Unirea pana in Control pare interminabil.
Eu vorbesc pe strada in continuu: (...) Si nu mi-e de bani! Dar am nevoie de acte, ca am joi avion si nu am cum sa ies din tara! Eu nu mi-am pierdut niciodata ni-mic! Nici acte, nici bani, nici portofel, nici lucruri.. Nu mi s-a furat niciodata nimic. Uite de-asta nu am eu obiceiul sa ma controlez cand plec de undeva sa verific daca am portofelul si mobilul.. Ce ma fac fara acte, nici nu stiu daca am timp sa imi refac biletinul la urgente, oricum cred ca pasaportul mi-a expirat, plus ca aveam si permisul auto si talonul masinii..
Gimi: Aoleu, e nasol. Daca aveai si talonul..
Eu: Cum adica?
Gimi: Adica poate sa iti fure masina, pe bune, poate sa ti-o si vanda!
Eu: Cum naiba sa mi-o vanda?
Gimi: Pai foarte bine, iti vede adresa din buletin, vine si iti ia masina, ti-o vinde si gata!
Eu: Nu pot sa cred ca mi se intampla asta, nu pot sa cred, nu pot sa cred. EU JOI AM BILET DE AVION. Nu pot sa cred. Nu ..adica sa renunt la plecare doar pentru ca sunt atat de zapacita incat mi-am pierdut portofelul cu 2 zile inainte? Cum naiba? Trebuie sa il gasesc, trebuie sa il gasesc, sigur a cazut sub masa.

Si pana in Control facem tot felul de supozitii despre cum ar fi putut sa cada pe langa geanta sau sa ramana pe masa.

Intram in control. Din 3 miscari ajung la masa.
Eu: Ati gasit un portofel?
Aia: Nu..nu era nimic pe masa.
Isi ridica gentile si ne uitam. Nimic pe masa.

Zic: Poate a cazut pe jos..
Ma bag sub masa, ma uit - NI-MIC!

Le explic ca eu TREBUIE sa plec din tara si am nevoie de acte si nu mi-e de bani, ci de ACTE si ce naiba ...

Daca la intrarea in club mai aveam asa o urma de speranta ca portofelul ma asteapta undeva sub masa, acum eram complet convinsa e c'est fini.
Asta e. Am ramas fara portofel. Se putea si mai rau.

Si baietii zic sa ma duc la bar sa intreb.
Eu: Ce rost are? Cine crezi ca ar duce un portofel la bar? Daca il uitam pe acolo ma intrebau ei, veneau ei la mine sa imi spuna nu?
Baietii: Intreaba totusi..

Ma duc la bar.
-Auzi, ai gasit cumva un portofel?
Tipul: Unul maro?
Eu: Da..?

Si brusc, barmanul deschide un dulapior, imi scoate portofelul si mi-l da.
Eu raman in stare de soc. Nu ma asteptam. Nu ma asteptam.
Ii bajbai niste multumiri, il iau de mana si il strang de vreo 3 ori, ii spun cumva incoerent ca aveam nevoie neaparata de acte ca urma sa plec din tara, el incearca sa isi vada de comenzile lui, eu ii mai strang o data mana si ii multumesc intr-un stil Oscar-escian probabil.

Ies afara.
Inca imi tremura cumva picioarele. Chiar nu imi vine sa cred.
Abia atunci imi vine ideea sa il deschid.
Si il deschid.
Nu lipseste absolut ni-mic.
ni-mic.