Haos: Bucuresti-Cluj

Caniculă.
Merg pe la Unirea, în soare. Fac cumpărături, mă duc la mașină să le las. Îmi amintesc că am uitat să cumpăr ceva. Intru la DM, vânzătoarea îmi zice:
 - Sunteți cântăreață cumva?
 - Da.
 - V-am văzut la tv, la Loto. parcă ziceați ceva că lucrați și în jurnalism, nu?
 - Da, la o revistă.
 Ne zâmbim. Plătesc. Plec.

  **
 La șinele de tramvai,o femeie urlă la telefon:
 - Nu mă umili! Nu mă UMILI! Nu mă mai umili am zis!
 și repetă.
 - Nu mă face așa, nu sunt bolnavă. Zi-mi că sunt bleagă dacă vrei dar nu NEBUNĂ! NU NEBUNĂ! NU NEBUNĂ!
 începe să țipe din nou.
 scot mobilul și înregistrez puțin. vreau să o țin minte.

 
**
Acum sunt în Cluj. Am mers cu mulți oameni dezbrăcați - abia apoi mi-am dat seama că era trenul care venea dinspre mare. Am avut lângă mine 2 fete de la Arhitectură care au vorbit nonstop. Nu cred că e vreun coleg din grupă pe care să nu îl fi menționat.
Ajung în gară. Frumos. Soare. Îmi iau 2 sticle de apă plată la jumătate, îmi pun căștile și încep să merg pe jos.

 
E prea devreme și sunt toate închise.
La un moment dat văd un Loto. Mă apropii. Ușa e deschisă. Intru.
Iau un bilet și pentru prima dată bifez numerele mele norocoase. Până acum puneam la nimereală sau extrăgeam din bolul lor niște numere. Bifez și la noroc 1 - îmi aminteam că așa se făcea.

 
 Mă duc la casă. 7,3 lei. îi dau 10 lei.
 - nu aveți 30 bani?
 - nu. am 50.
 - bine
 Îmi dă 3 lei înapoi.
 - ați mai jucat la Loto?
 - foarte rar.
 - că văd că ați bifat bine..
 - da, nu prea știu cum e cu codul ăla pentru Noroc.
 îmi explică. îmi arată exemple pe un panou.
 -participați la extragerea din noaptea asta.
 - și dacă e să câștig - pot ridica și din alt oraș premiul..nu?
 - dar de unde sunteți?
 - București. dar Clujul e orașul meu de suflet.
 
începem să vorbim despre asta. îmi spune că a vrut să studieze limbi străine, dar a picat așa că a ales să devină bibliotecar.
acum are 2 joburi: unul la Loterie până la 13:30 și unul la un cabinet de nutriție. a jucat mult timp tenis. îi plac filmele. a mers la tiff.
 
 îl întreb de nutriție.
 - la noi la cabinet vin de obicei profesoare sau cadre medicale supraponderale. iar nutriționistul le recomandă mure, afine, și carne doar de țară.
 - eu nu mai mănânc carne deloc de ceva vreme.
 - foarte bine, că asta din comerț are hormoni de creștere și e foarte nocivă. pe cât posibil - totul să fie de țară.
 - asta e imposibil.
-  să ții minte: cele mai nenorocite sunt produsele de patiserie. Să nu mai mănânci niciodată. Pun resturi de alimente habar nu ai ce mănânci de fapt.
 
 e din Bistrița. a făcut facultatea în Cluj, acum și-a mutat toată familia aici și se simte că acasă.
 
 - Ți-ar fi plăcut să faci facultatea la Cluj?
 - Da, cred, nu știu..
 
După ce mi-a spus unde pot mânca păstrăv cu legume și salată cu 11 lei, ne-am luat la revedere și am plecat. nu înainte de a se prezenta: Marius.
**

După ce am înconjurat statuia din centru de vreo 3 ori, ca într-un ritual ciudat - căutând cafeneaua mea preferată - mi-am dat seama că nu mai există. Aș fi putut să îmi dau seama de prima dată. Dar am tot căutat-o, Flowers - singura cafenea unde servesc espresso cu marțipan și frișcă. Serveau.

 
 Așa că acum stau că Corso-cafe - pentru că e singura de pe aici care are și net.

Beau apă plată cu lămâie de 0,75. Plănuiesc să cer ceva gen specialitatea casei din fructe sau cafea, dar îmi e frică să nu mă trezesc cu ceva imposibil de băut, imposibil de dulce sau de greu.