Goala pe Magheru

Prolog: Mi-am cumparat acesti salvari (primii din viata mea, chiar daca spusesem ca eu niciodata nu voi purta asa ceva) si m-am hotarat sa ii port la un eveniment de moda de la Diverta. I-am asortat cu o palarie si cu un top negru, fara bretele. Fix cand sa ies din casa am zis sa imi iau totusi un sutien colorat care se leaga pe dupa gat - caci topul meu tot aluneca, aluneca..

Intarziam. Eram pe partea cu Dalles si trebuia sa ajung vis-a-vis, iar trecerile de pietoni erau prea departe.

Ma uit sa vad daca e politie.
Nu e.
Astept sa treaca toate masinile din partea stanga si cand se opresc la stop incep sa traversez ilegal.

Cand ajung pe mijlocul Magherului observ ca din partea dreapta veneau in mare viteza niste masini inspre mine. Zic sa grabesc pasul. In timp ce grabeam pasul, imi sare sandaua din picior in mijlocul drumului. Masinile se apropiau.

Nu stiam ce sa fac, sa trec repede si sa imi las sandaua acolo, sa ma intorc repede dupa ea si sa fug sa nu dea masinile peste mine? Mergeam totusi la o prezentare de moda, nu puteam sa intru pe jumatate desculta.

Asa ca repede-repede ma intorc, ma aplec, iau sandaua, si cu un picior descult fug inspre trotuar. Vad ca niste oameni se holbau la mine asa ca imi cobor privirea.
Si da.
Eram cvasi-goala pe Magheru.
Topul imi cazuse de tot si ramasesem in sutienul care era destul de decupat.
Eram in sutien si in salvari, cu un picior descult. Pe Magheru. Pe la ora 18:00. Ieri, marti, 21 iulie.

Jurnalul ilustrat al zilei

O sa ne prefacem ca nu a fost nicio pauza si voi scrie de parca nimic altceva - in plus sau in minus nu s-ar fi intamplat.

Am iesit cu Tibi sa ne luam palarii si sa "o punem de un documentar".
Am zis ca mergem pe jos de la Eroilor, numai ca aproape de Cismigiu ne-a prins ploaia. Dar noi nu-nu si nu, am continuat sa mergem prin ploaie, era chiar ca in filme cumva.

Si deodata, undeva in spate la expirat gasim o cladire care parea parasita, cu usa deschisa. Si ii zic lui Tibi: Hai sa intram..
Tibi nu prea vrea, asa ca bag un cap inauntru si vad tot felul de vase de sticla si o silueta in spate.

Ies repede:
E cineva acoloo...
Tibi: Cine(gen)?
Eu: Nu stiu, un tip cred..auzi..eu vreau sa vad ce e cu cladirea asta, stai putin sa intru sa vad...
Tibi: NU mergeam sa ne luam palarii?
Eu: Hai ca nu stai mult..

Si intru in cladirea semi-parasita plina de obiecte si vaze de sticla si aparate vechi ruginite, pensule, creioane, planse, cartoane..

Eu: Scuze, ti s-ar parea ciudat daca te-as ruga sa ma lasi sa intru putin?
Tipul iese din umbra: Nu...dar..de ce?
Eu: Pai trec pe aici de ani de zile si mereu am crezut ca asta e o cladire parasita si acum ca era usa deschisa.. Ce e aici de fapt?
Tipul: Pai e un atelier.. Adica eu sunt un fel de ucenic..e al domnului profesor. E profesor la Arte. El creeaza aici, uite si vaze si bibelouri..
Eu: Pai si unde le vinde?
Tipul: Sunt mai mult pe comanda..
Eu: Si tu ce faci aici?
Tipul: Eu sunt ucenicul lui..

M-am mai uitat pe acolo, am gasit o masinarie veche de prelucrat sticla si ne-am continuat drumul.

Am ajuns plouati dar fericiti pe Lipscani si am intrat...intr-un magazin de rochii de ocazie. Si de mireasa. Si dupa ce ne-am uitat la kitch-oseniile de satin verde si mov ne-am dus la rochiile de mireasa.



Prima vanzatoare: Doriti sa probati?
Eu: Nu, mersi, deocamdata ne uitam.
Tibi cu greu se abtine sa nu rada.
Ne mai fataim, mai comentam despre cat de incomode sunt si despre cum rochia mea de mireasa va fi un colaj din ziare si apare a doua vanzatoare:
"Daca doriti sa probati, avem si alte modele si alte masuri.."
EU: Nu, multumesc, ne uitam...
Ne fataim iar si ne dam seama ca ne plictisim asa ca iesim.
Vanzatoarea 1: Va mai asteptam.

Apoi nu mai stiu exact daca ne-am cumparat palariile sau ne-am asezat sa mancam.

Ideea e ca am scanat locul: trebuia sa fie ceva chic, cu mancare, nu foarte scump, dar sa aiba acel je-ne-sais-quoi. Clar..
Dupa ce am dezbatut intre La Gara-n Pub, unul vienez chic si o terasa cu umbrelute, am ajuns la acest restaurant-pizzerie cu mese afara si ne-am dat seama ca vremea era perfecta de stat acolo. Plus ca stiam de mai demult ca au mancare buna.

Apare chelnerul. Se uita "jucaus" la mine. Eu nu stiu ce sa beau si ma tot razgandesc. Pana la urma cer un "vin rosu".

Chelnerul: Ne pare rau, nu avem vin rosu, doar alb..
Eu: Bine..atunci un pahar de vin alb..desi il prefer pe ala rosu.
Chelnerul: O sa iti placa si asta, sa vezi..

Ne aduce vinul, respectiv berea lui Tibi. Chelnerul se uita la mine si spune:
"Believe me, i will?"
Eu ma uit la Tibi, apoi iar la chelner..
Chelnerul: Insigna..
Si ma uit la insigna portocalie din piept si vad ca scrie "enjoy this".



Au urmat o serie de priviri si de replici aruncate, chiar si cand se ducea sa ia comanda de la alte mese.
Pentru mancare a venit alt tip.

Eu: Vrem o pizza.. Pizza casei si..niste paste. Ce ne recomandati?
Alt tip: Nu stiu..ca eu sunt aici de 2 zile..
Eu ma uit la Tibi, Tibi se uita la mine..

Eu: Pai si nu stii si tu care sunt mai bune?
Alt tip: (incurcat) Nu stiu, ca nu le-am gustat..
Eu: Auzi, poti sa il chemi pe colegul tau atunci?

Tibi catre mine: Am crezut ca zice "Nu stiu ca io nu mananc de aicea ca e prea naspa mancarea".
Si tocmai cand radeam noi zgomotos, vine chelnerul:

M-ai chemat? (de parca eram singura la masa)
Eu: Pai nu stim ce paste sa luam, iar colegu' tau a zis ca lucreaza de 2 zile aici si ca nu stie..

Chelnerul se intoarce: Ia vino ma'ncoa!!(vine tipul) Cum adica mah lucrezi de 2 zile? De atata timp lucrezi tu aici mah? De doua zile?
Alt tip: (rade incurcat) Ah, nu, m-am incurcat.. De 2 saptamani..
se mai cearta ei putin apoi comandam nu-stiu-ce paste cu pui, smantana si ciuperci.

Tibi vorbeste la mobil. Alt tip vine sa ne puna un fel de mini-fata de masa din hartie. A mea se asaza bine, dar a lui Tibi face cute. Tipul incearca sa o indrepte, dar nu reuseste, asa ca o intoarce pe jos si se uita dar stramba din nas si o intoarce iar apoi bruuuusc incepe sa o rupa. Tibi semi-inlemneste iar pe mine ma apuca un ras semi-isteric.
Se intoarce tipul si asaza o mini-fata de hartie nou nouta.

Vine mancarea.
Scap furculita pe jos.
Mi-o aduce chelnerul flirtuos si mai face vreo 2-3 remarci.
si nu mai stiu exact ce se intampla de aici, imi amintesc doar cand i-am zis:
"Auzi, nu gasesc ciupercile in pastele astea"
Chelnerul: Pai cauta-le mai bine..
Eu: Pai le-am cautat, crede-ma..
Chelnerul: Pai trebuie sa fie pe acolo, crede-ma..

Apooooi am plecat la palarii parca.
Si ne-am cumparat.




Si am gasit un loc plin de verdeata pe Lipscani.
Rupt de toate lucrarile si praful si cladirile in paragina de pe acolo.


Si 2 pisici sechestrate cu niste mobila parasita.


Si la final, un batranel care cred ca savura dupa-amiaza pe balcon. Si se uita un pic ciudat la noi.


si gata.

The Stalker - Tipul cu Anticearcanul

Duminica, 26 aprilie
Cu Radu la biliard.
Imi suna mobilul. Numar privat. Raspund.

- Alo..
O voce de barbat: Alo, buna ziua..
Eu: Buna ziua..
Barbatul: Nu mai stiu exact de unde am numarul dumneavoastra.
Eu: Pai si de unde vreti sa stiu eu?
Barbatul: Nu, ca nu reusesc sa imi amintesc.. Ca tocmai l-am gasit..

pauza.
Barbatul: Auziti, sunteti cumva la jurnalism?
Eu: Da..
Barbatul: Gata !!! STIU! Ne-am intalnit pe 12 septembrie 2008 acolo la Carrefour Orhideea..
Eu: La Grozavesti?
Barbatul: Da, si eu v-am scris numarul de telefon pe o carte si acum l-am gasit, l-am tot cautat, l-am tot cautat, dar abia acum l-am gasit..

Era ACEST TIP, despre care am scris eu anul trecut.

Barbatul: Ce mai faci?
Eu: Pai..foarte bine. Lucrez la multe proiecte, nu prea am timp.
Barbatul: Nu mai stiu exact cum te chema.
Eu(exasperata): Andreea.
Barbatul: Cum?
Eu: AN-DREE-EEA.
Barbatul: Da, da, da acum imi amintesc, Andreea, da..
pauza

Barbatul: Ai mai mers la teatru?
Eu: Nu in ultima vreme..
Barbatul: Hai sa iti spun, eu am fost chiar zilele trecute la Regele Lear numai cu femei si mi-a placut mult de tot, trebuie sa il vezi chiar merita.
Eu: L-am vazut.
Barbatul: Pai unde l-ai vazut?
Eu: La Bulandra.
Barbatul: Da, si eu tot acolo, cu Mariana Mihut nu?
Eu: Da.

Si incepe sa imi povesteasca ce piese a mai vazut si pe unde si ce mult i-au placut. Apoi zice:
- Ai vrea sa mergem diseara la o piesa, fac eu rost de invitatii..

Eu: (Aveam piesa mea de teatru din Green)Nu pot, imi dau licenta si chiar am de lucru. Pentru un proiect.
Barbatul: Da? Si despre ce e?
Eu:(pauza) Pai...despre..semiotica si limbajul nonverbal.
Barbatul: Aham, interesant, atuncea eu iti doresc succes maxim, sa iei 10, sa nu ma dezamagesti, ca si io tot 10 am luat la licenta.

Eu: Pai in ce ti-ai dat tu licenta?
Barbatul: Deci mult succes iti doresc si te mai sun eu da? Cand sa te mai sun?
Eu: Sunt foarte ocupata in perioada asta, ti-am zis am multe proiecte si chestii de facut..
Barbatul: Bine, bine, am inteles, dar pe la ce ora sa te sun daca te sun? Cand e bine?
Eu: Pai nu stiu, sa nu fie nici prea devreme, nici prea tarziu..
Barbatul: Deci asa pe la 7 e bine nu?
Eu: Cred ca da.
Barbatul: Ca stii ca eu nu am mobil...io acu te sun de pe alt numar, asta nu e al meu.
Eu: Ok..
Barbatul: Si daca cumva nu poti sa vorbesti, ca nu vreau sa iti fac probleme, zici GRESEALA si eu inteleg, da?
Eu: Da, bine.
Barbatul: Bine, Andreea, o zi frumoasa, pa-pa.

Cum sa zambesti in 3 pasi

Ies de la Leul si merg inspre Militari.
La semafor (ala de acolo e mereu rosu)un tip se duce la masina unei tipe sa ii stearga parprizul. Aia se stramba, claxoneaza, da din maini.

Eu mai uit amuzata, numai ca tipul imi surprinde privirea si incepe sa imi sterga parbrizul.

Ii spun: Te rog, nu il spala, ca nu am bani sa iti dau!
Tipul: Lasa..
Eu: Te rog, chiar nu am ce sa iti dau, uite, nu am nici macar un mar sau o portocala la mine..
Tipul: Lasa ca esti frumoasa, ti-l stergem asa pe gratis si lasa ca mai treci tu pe aicea..
Il cheama si pe celalalt "amic" si incep amandoi sa imi stearga toate geamurile.

Adica nu numai fata-spate ci si pe celelalte.
Mie nu imi vine sa cred si zambesc tamp. Adica chiar mai face cineva ceva pe gratis? Mai ales in cadrul "spalatului de parbrize".
Tipul: Frumoasa mai esti cu verdele asta.
Eu: Multumesc, da' nu am mai dormit de 4 zile.. Sa ma vezi odihnita..

Eu radeam, ei zambeau si restul masinilor de pe langa noi se uitau si nu intelegeau de ce zambim asa aiurea.
S-a facut verde, am pornit, le-am facut cu mana, mi-au facut si ei mie.

Si povestea nu se termina aici. Dupa ce mi-am terminat treaba m-am intors cu Mircea tot pe acolo(numai ca pe partea care vine dinspre Militari) sa mergem la repetitii in Grozavesti.
Evident prindem semaforul de la Apaca pe rosu.
Si, cine vine langa masina mea?
Tipul de mai devreme:))

Vrea sa imi stearga parbrizul apoi se uita la mine, il bufneste rasul, incep si eu sa rad.
De data asta am 2 mere in masina.
Il chem si i le dau.
Zambeste si imi multumeste.
Isi leaga punga cu mere de pantaloni si imi face cu mana.
Si ne zambim iar.

No photo pliz

In avion, la intoarcere.
Tipa zice la microfon: va rugam sa va puneti centurile, sa nu fumati, si asa mai departe.
Scurta pauza.
apoi: "Va rugam sa va opriti aparatele foto si sa nu mai fotografiati membrii echipajului"

Noi inaintam

Vizitam muzeul Vatican, basilica apoi iesim si vedem o sageata cu ministerul de justitie si alte institutii.
Intram.
Un tip intinde palma catre noi.
Noi inaintam.

El intinde palma in timp ce se incrunta.
Noi inaintam.

Tipul(exasperat): When i do that, it means STOP!
Noi: Aah..(pauza) Can we enter?
Tipul: No, it is closed.
Noi: And when it's open?
Tipul(si mai exasperat): IT'S NEVER OPEN!

Zvetka, ZVETKA

22:00. Roma.
Moarta de foame, gasesc o pizzerie care vindea felii de pizza la pachet.
Intru.
Vad o felie cu ardei iute, creveti si mozarella si spun ca vreau sa imi puna de 2 euro.
Imi taie o felie si o baga la microunde.

Era destul de tarziu, iar inauntru doar tipul(patronul?) de la pizza si 2 barbati mai bruneti. Se tot uita la mine si rad.
Tipul: Russi?
Eu: (evident) Si, Russia..
Tipul: Bellii occhhii...

Si apoi imi tot spune cat de bine vorbesc italiana pentru o rusoaica, cum e uimit ca nu am accent, cum si-a dat seama dupa ochi ca sunt rusoaica, cum se asorteaza parul cu ochii.
Imi da o chiftea din partea casei cu varza si orez.

Restul gastii ma asteapta afara.
Nu mai au rabdare.

Vin dupa mine:
Ce dureaza atat?
Il intreb cat mai dureaza pizza.
Tipul imi spune: Cateva secunde.

Incepe sa numere: 1, 2, 3..
Continuu eu: 4, 5, 6.. Eh, cuanto secundi?

El rade si imi spune ca nu vrea sa imi dea pizza, ca daca imi da pizza o sa plec de acolo si nu o sa ma mai vada niciodata.
Ii spun ca o sa mai trec.
El: Sigur?
Eu: Certo.

Iau pizza si plec.
Coboram la metrou, le povestesc cum ala crede ca sunt rusoaica, radem noi ne radem si vad 2 tipi care alearga. Erau aia din pizzerie. Se opresc in dreptul meu si ma intreaba: Como si dice BELLA in russi?

Eu iau o gura din pizza ca sa ma gandesc ce cuvant sa inventez si spun:
ZVETKA!
Ei: Como?
Eu: ZVETKA!
Si trec pe langa mine spunandu-mi languros: Zvetka, zvetka..
Si noi ne prapadeam de ras.
Vai de ei daca dau peste o rusoaica veritabila si incep sa ii spuna zvetka, zvetka.