sâmbătă, 23 august 2008

Alina Dumitru de la Starbucks

Eram la Starbucks. Cu Ovidiu si Victor.
Jazz pe fundal. Un chelner super saritor care facea mereu ordine si curata scrumierele.
Toate pareau bune si frumoase. Si linistite.

La un moment dat, Ovidiu:”Frate, nu pot sa cred uite-o paia!”
Eu si Victor ne uitam in directia respectiva. Nu recunoastem pe nimeni.
Ovidiu: Frate, e Alina Dumitru, romanca aia care a luat aur la judo.
Noi: Unde mah?Ovidiu: La olimpiada, la categoria 48 kile. Uita-te la ea ce micuta e in realitate. Da te bate mar daca te prinde..

(intre timp, securitatea il ia pe un tip, se bat, ala face scandal, il baga intr-o camaruta, un altul pleaca in viteza cu o masina care nu avea geamul din spate, toata lumea se agita si nu intelege nimic. Iar in departare se auzea alarma politiei)

Ovidiu: Da frate, ar trebui sa ii facem ceva sa stie ca respectam ce a facut. Nu stiu cum.. Sa ii spunem ca suntem mandri ca a luat aurul..
Eu: Bai da poate vrea si ea intimidate..poate a iesit la o cafea si vrea liniste. (era cu o prietena)
Incepem sa facem noi mai multe teorii prin care putea sa ii aratam ca suntem mandri ca a luat medalia de aur la judo.
Ovidiu: Bai io ma duc sa ii iau un buchet de flori.
Se duce Ovidiu, traverseaza pana la florarie, cumpara un buchet de frezii.
Si ma suna: Mai e?
Eu: Da, mai e. Hai cu florile alea.
Ovidiu: Pai nu, ca nu pot sa i le dau io..trimite-l pe Victor.
Il trimit pe Victor dupa el.
Ovidiu se intoarce singur.
Eu: Ce faci mah? Nu-i mai dati flori?
Ovidiu: Du-te tu cu Victor, vezi ca te asteapta dupa colt. I le dati voi, ca mie mi-e aiurea..
Eu: Hai frate…da-i-le tu..
El nimic.
Eu: Ok, ma duc eu. Esti culmea. Bai, da esti sigur ca e tipa aia?
Ovidiu: Da mah, clar ea. Uita-te la ea..
Eu: Io oricum nu stiu cine e ea..
Ovidiu: E Alina Dumitru mah, m-am uitat eu la olimpiada, ce naiba? Ea e..La categoria 48 kile..

Bon. Ma duc dupa Victor. Il gasesc dupa colt cu florile in mana.
Eu: Ok..Cum facem?
Victor: Pai Ovidiu mi-a zis sa o intreb daca e ea Alina Dumitru, apoi sa ii dam florile si sa ii zicem felicitari.. Vorbesti tu?
Eu: Bai, eu nu am nicio idée cine e ea de fapt. Mai bine vorbesti tu la inceput, apoi intervin eu, o felicit si ii dau florile din partea noastra..
Victor: Deci io ii zic Buna, nu te supara, esti Alina Dumitru?
Eu: Da, iar eu ii zic felicitari pentru medalie, uite din partea noastra…
Mergem la masa. Tipa era prinsa in conversatie. Victor se apleaca spre ea. Eu cu florile la spate ma pun langa Victor.
Victor: Buna, scuza-ma ca te deranjez, esti cumva Alina Dumitru?
Ea: Nu.
Eu, convinsa ca o sa spuna da, deja intinsesem florile, iar acum ne uitam toti ciudat unii la altii, asa ca m-am lasat in genunchi, sa para ca de aceea am venit cu florile in fata.

Eu: Chiar nu esti?
Ea: Nu, dar de ce? Cine e Alina asta?
Eu: Pai e una care a luat medalie de aur la nu stiu ce sport. (apoi tac brusc ca ma gandesc ca poate chiar e ea si a intrebat asa retoric si acum i-am zis-o cam urat)
Ea: Nu, imi pare rau..
Eu: Pai stii ca noi, mai précis prietenul nostru de acolo de la masa a fost sa cumpere florile astea pentru tine, ca a crezut ca esti Alina Dumitru..

Tipa se uita la ovidiu ii face cu mana, se uita nedumerita la noi.
Ea: Nu imi pare rau..
Eu: Da sigur nu esti?
Ea: Nu…
Eu: Eh, asta e. Macar ia florile..
Vine si Ovidiu.
Noi: Nu e Alina Dumitru.
Ovidiu: nu pot sa cred. Dar semeni perfect..
Ea: La ce a luat medalie?
Ovidiu: La judo.
O bufneste rasul.
Ea: Da nu te uiti la mine, am 50 de kile?
Ovidiu: Pai da, ea a castigat la categoria 48 kile.

Pleaca Ovidiu si Victor. Raman eu cu ea.
Ea: Auzi, da mi-e mila de saracu baiat, a dat bani pe florile astea, nu pot sa le iau asa. Si nici macar nu sunt alina aia.
Apoi am discutat putin, am facut cunostinta, pe ea o chema Georgiana iar pe prietena ei Raluca. A luat florile. Si apoi le-am lasat in pace.

sâmbătă, 16 august 2008

Play the piano?

Villach, Austria
Abia ajunsesem la hotel, dupa o zi de alergat prin oras.

Ne cazam, ne aruncam bagajele si pac: eu si fratimiu mergem repede la receptie sa intrebam daca avem internet.

In lift vad un afis:

si vad "1 cerculet piano" la 1-st floor. apoi vad si la receptie - "piano terra"

Mi se lumineaza ochii si ii zic lu fratimiu: "Bai, nu pot sa cred, astia au pian aici!! Cat de tare, am asa un chef sa cant"

Ajungem noi la receptie, tipa ne explica cum e cu netu (4 euro un sfert de ora) si pac inapoi in lift.

Eu: hai la etajul 1 sa cautam pianul!
Apasam pe 1. iesim din lift. 2 fotolii, o masuta, in rest camere.

Mergem pana in capat. nimic.

mergem pe un culoar paralel. iesim pe terasa. nimic.

ne intoarcem in lift. ne mai uitam o data pe afis.

zic: hai la 2, poate e acolo.

mergem si la 2, bajbaim pe acolo, gasim niste rafturi din lemn vechi, o oglinda retro si niste scaune micute. dar NICIUN PIAN!...

ne intoarcem iar in lift si mai citim o data...

1-st floor, 1 piano

2-nd floor, 2 piano....

si ma izbeste revelatia. piano insemna etaj!! si cum villach e foarte aproape de italia are instructiunile in germana, engleza si....italiana...

mda, PIANO...

duminică, 6 iulie 2008

Datul din cap - part 2

Memento din Bulgaria:
In ultima zi trebuia sa plecam repede si am vrut sa ne ducem pana la supermarket sa ne luam mancare pt drum...
Era frig incepuse si sa ploua, nu prea dormisem..aproape alergam pe strazi pentru ca trebuia sa prindem si trenul.

Intram noi intr-un fel de Billa si erau niste tipe imbracate la fel care faceau reclama la supe instant... Noi eram morti de foame. Ne-am oprit in fatza standului, tipa si-a spus polologhia in bulgara ei despre cat de buna e supa.. noi dadeam din cap ca "DA" si intindeam mana sa luam... ea le tragea inapoi; se uita mirata la noi si incepea iar sa laude supa.
Noi asteptam sa termine de zis, apoi dadeam din cap 'da-da' sa ne dea o data sa gustam din supa. Iar ea o tragea inapoi si se uita si mai contrariata la noi.

La un moment dat n-am mai asteptat am pus mana pe acele paharele(adica le-am insfacat semi-violent) si am plecat in supermarket..
Tipa se uita(din nou) contrariata.. dupa care ne-am amintit iar de problema lor cu datul din cap.
once again: de la stanga la dreapta inseamna DA, iar de sus in jos inseamna NU.

marți, 1 iulie 2008

Shprehen zi doici?

In Kaprun, Austria.
Seara spre noaptea. Luni. Pustiu pe stradute. O singura cafenea luminata cu multi oameni tacuti.

Ajung cu R in fata unei vitrine cu Vans. Ne uitam, analizam, dam sa plecam.
Un tip burtos, grizonat imi face semn pe umar. Ma opresc. El incepe sa vorbeasca in germana, razand. Gesticuleaza.
eu: ??!?!

el ma trage de mana in fata vitrinei si imi tot arata 2 modele de Vans, unii albi si altii cenusii. Intuiesc ca imi spune ca aia albi se murdaaresc imediat pe cand cei cenusii raman cenusii. Ma gandesc ca poate a facut o glumita gen: Caare e diferenta intre cele doua perechi? Aia albi sunt curati.

Asa ca zambesc si spun razand: Ya, ya...ya-ya..
R era complet nedumerit.
Tipul insufletit incepe sa vorbeasca si mai precipitat in germana.. noi ne tot indepartam asa tiptil-tiptil. La un moment dat pare ca pune o intrebare, asa ca ii zic:
- Yaa..auf fiderzin!
si pac. ne intoarcem cu spatele si plecam.

joi, 26 iunie 2008

Le petit Schumacher

Aveam examen.
Nu am fost gata la timp. As usual.
Se facuse deja 9, iar eu la 10 incepeam.
Am iesit repede-repede si am gasit un taxi. Avea toate geamurile deschise. Ii explic ca tre sa ajungem in 35 min la universitate.

El: Ajungem, ajungem!
si porneste cu scartait de roti.

Era grizonat, slabut, la vreo 57 ani.
Pe la Favorit imi dau seama ca nu a pornit aparatul.

el: aa, ma scuzati don'soara e prima mea cursa. Sunt cam obosit asa, ca ieri le-am luat pe unele de la unirea. Ieri noaptea asa.. Si aratau bine, erau imbracate bine, ca io nu iau tigani si d-astia.. Si urca astea in masina, imi zic pe unde sa le duc..si taticule, incepe sa putaaa intr-un hal. Puteau a transpiratie in ultimul hal. Imi tineam respiratia si nu mai rezistam.. Si deschid io geamu', aveam si un d-ala de parfum, il tineam pe nas, nu mai rezistam..tot frecam parfumu ala sa iasa aroma sa nu mai simt transpiratia imputitelor. sau ma rog, o fi fost doar una din ele, acuma nu am de unde sa stiu.. Da' am ajuns la semafor si stii ce am vrut sa fac? Am vrut sa ies din masina..sa ies sau sa le dau afara ca nu mai suportam.. Da nu am facut asta..ca mai era putin din drum.. Si le las pe astea doua acasa..si stai sa vezi! Ca se imbibase mirosu in scaunul din fata.. Am crezut ca moooor.. Si am mers repede la un petrom si am luat 7 d-alea de parfum!

deschide sertarul de la bord si imi arata teancul de arome pentru masina

el: si am stat toata seara, l-am sunat pe fi-miu sa vina sa ma ia cu masina ca io nu mai puteam sa merg..si acu am lasat toate gemurile deschise, am dat cu parfum..se mai simte ceva?

Eu: nu, parca nu se mai simte...

Ajungem pe bulevarul Timisoara. E o coloana imensa de masini. O ia pe contrasens cu 90 la ora. Apoi pe sinele de tramvai.

El: Eh..tot se mai simte ca mi-a imbibat scaunu cu transpitratia ei..Doamne, ce imputite!...o singura data am mai patit asa, cu un negru. Da ala saracu nu avea ce sa faca, asa era pielea lui, stii? Ca la negrii..si daca se spala de 3 ori pe zi tot degeaba! Si tot asa, s-a urcat in fata..eu imi tineam respiratia..Era cald afara..pana cand mi s-a facut rau. Si am oprit masina, am iesit din masina, i-am zis ca nu ii iau niciun ban dar ca nu mai pot sa il mai duc.. Si am stat asa acolo, pana mi-am revenit..I-am zis: fara suparare, nu iti iau niciun ban pe cursa asta, dar te rog eu, du-te!
..
Ajungem la Cismigiu. Se strecoara printre masini, ajunge primul la stop. Langa noi, un Audi rosu care nu vroia sa il lase sa se bage in fata lui. In fata noastra erau parcate masini... Se face verde, taximetristul meu accelereaza, audi-ul accelereaza, in fata noastra erau masini parcate, ne tot apropiam de ele, niciunul nu ceda, deja ma vedeam cu unmare pooooc. Si taximetristul meu se uita furios la audi si accelereaza mai tare si ii taie fata asa bruuuuusc, ca la curse! Si porneste cu viteza mare spre universitate..

am ajuns in 20 min la ora de varf. A fost cel mai tare taximetrist.

Shuffle Random

* calculatorul meu se deschide singur. de obicei il apuca in mijlocul noptii, fara ca cineva sa umble la el sau fara ca vreo greutate sa apeze pe buton. Pur-si-simplu. se deschide. Dubios.

* adorm numai dupa 1 noaptea, deschid ochii la 6:30 dimineata, ma uit la ceasul de pe perete, vad ca e 6 jumatate si adorm la loc. Pana la ora 9. Fix. In fiecare dimineata de o saptamana. Fara sa imi doresc asta. Ca in ziua cartitei.

* am dat pentru prima oara telefon sa imi comand un taxi. De fapt am dat 3 telefoane. Nicio firma nu avea masini disponibile. Great start.

* m-am impiedicat de 3 ori in aceeasi zi cu glezna cea stricata. nu se stie daca e ok inca.

* in Unirea sus,la toaleta, cineva asculta manele in cabina pentru handicapati. La maxim.

sâmbătă, 14 iunie 2008

Ne vedem luni

la circa financiara.
intru. cald rau. oameni multi.

ma duc la primul ghiseu:
- buna ziua, pentru inregistrarea unui contract de angajare ce trebuie sa fac?
tipa nimic.
eu: Nu va suparati..?
ea: Da ce sunt io? Du-te la camera 14 si intreaba! Acolo sunt informatiile.
ma invart in cerc si pana la urma ajung la camera 14.
inauntru birouri.

ma duc la prima tipa: buna ziua, am de inregistrat un contract de angajare. ce trebuie sa fac?
tipa: nu la mine, mergeti in camera cealalta.
ma duc in camera cealalta, astept sa termine un domn de vorbit.
apoi vine randul meu: buna ziua, trebuie sa imi inregistrez contractul de angajare, ce trebuie sa fac?
una dintre cele 2 tipe din fata mea, catre cealalta: Stai ca o iau eu.

ne intoarcem in prima camera. tipa: deci, ce vreti sa faceti?
eu: (deja spre exasperare): Sa imi inregistrez contractul de angajare.
ea: ce fel de contract?
eu: DE ANGAJARE!
ea: Nu, adica ce tip?
eu: uitati-l. (i-l dau sa se uite la el)

In timpul asta intra o doamna grasa si transpirata:
- Eu nu mai suport!!! (catre tipa care imi analiza contractul) A venit iar ala, e la mine in birou!
tipa mea, speriata: Nu pot sa cred!! Si ce faci??
aia: Pai am iesit din birou si am venit la tine! Eu nu ma mai intorc, uita-te la mine, eu nu ma mai intorc acolo sa imi mananc nervii.
Tipa mea: Si acuma ce mai vrea?
Aia: Pai cica i-a venit sa plateasca inca 7 milioane, dupa ce initial trebuia sa plateasca vreo doua, mi se pare ca le-a si platit.. da io n-am ce sa fac...Zi si tu, ce sa faaac?? Nu mai suport!!
pauza. eu ma uit cand la una cand la alta. aia ma observa in sfarsit.
aia: hai ca te-am lasat..(iese)

Tipa: da, deci mergeti la xerox, completati doua formulare 020, copie dupa buletin, contract. apoi mergeti la ghiseul cu litera numelui dumneavoastra preferabil, sau la oricare alt ghiseu.

ies intr-un final. eram cu drina. ii zic: eu ma duc sa fac xeroxuri, intre timp stai si tu la coada la un ghiseu.
drina: la ce ghiseu?
eu: la litera L.

xeroxez, completez, mai dureaza ceva, apoi merg spre ghiseuri. Drina nicaieri.
O vad pana la urma pe un scaun.
eu: ce faaci? nu stai la coada?
ea: a, pai nu era nimeni la litera L.
eu: pai si trebuia sa te duci la altul!!
ea: a pai am crezut ca trebuie doar la L.

merg la alt ghiseu (erau deschise doar 2 din 5 parca). iau coada de la inceput. intarziasem deja la intalnirea pe care o aveam.
IN SFARSIT AJUNG!
ii dau documentele...se uita...se uita...

tipa: aa, pai nu e bine.
eu: poftim?
tipa: pai contractul asta e facut la 1 martie.
eu: da, si?
tipa: pai trebuia sa il inregistrati in maxim o luna, acum trebuie sa platiti 2 milioane 500 amenda pentru intarziere.
pauza
tipa: dar de ce nu ati venit pana acum?
eu: pai am avut piciorul rupt, nu am avut cum sa merg...
tipa: si aveti un sprijin ceva?
eu: pai am avut carje pana acum 2 zile.
tipa incepe sa rada: nu, nu, adica daca aveti vreun document, vreo scutire?
eu: pai nu am la mine, le-am dat la facultate.
tipa: bine, uitati cum facem..va duceti la doctor luati scutire si va intoarceti cu documentele, altfel eu nu am cum sa va inregistrez contractul.

boooooon, deci nu am rezolvat nimic.

dar povestea continua. peste 2 zile, am reusit sa iau scutirea de la doctor. am umblat de dimineata prin oras cu treburi, apoi am sunat pe cineva care fusese la circa financiara sa il intreb de program: "Pai e pana la 1 si de la 3 la 6."
cum era deja 1 cand am primit informatia, am zis ca merg pe la 4 jumatate.
ei bine, am ajuns la 5. inauntru pustiu.
Doar bodyguardul: Domnisoara, programul s-a incheiat la 4 jumatate. veniti luni!