Azi. Ora 12:30. In statie la metrou.
Armata Poporului. Stau rezemata de un stalp. Ascult muzica la casti.
Apare un tip, ma apuca de breton. Are o bluza de trening rosie, duhneste a alcool, e neras. La vreo 30 si ceva de ani.
Tipul: Ia zi, ce e asta? (cu mana pe bretonul meu)
Eu: (imi scot o casca) Verde.
Tipul: Aaa (vin spre mine multi vapori de alcool)..verde, pai ce fel de verde e asta?
Eu: Verde..turcoaz. (imi pun casca inapoi)
Tipul: A...
Mai zice ceva. Scot casca din ureche: Poftim?
Tipul: Aa, ai zis vernil cumva?
Eu: (?)Da.
Tipul: Da de ce nu vrei sa vorbesti cu mine?
Eu: Pentru ca azi chiar nu am chef de vorba, asa ca te rog..
Tipul: Bineeee-bineee...daca nu vrei sa vorbesti cu mine am plecat, uite vezi? Pleeeeec.
Pleaca. Nu apuc sa imi pun casca inapoi ca aud: Baaaaaauuu!
Tipul incepe sa se joace "bau" cu mine pe dupa stalp si sa rada betivaneste.
Vine iar la mine.
Tipul: Ce asculti acolo?
Eu: O melodie.
Tipul: Manele?
Eu: Nu.
Tipul (imi pune mana pe ureche) Hai, da-mi si mie numa' putin sa ascult.
Eu: Nu. Te-am rugat sa ma lasi in pace..
Tipul: Haaaaaai, macar putiiiiin.
Imi scoate casca din ureche. O pune in urechea lui, se apropie cu fata de mine. Era inceputul de la "Wake up and smell the coffee" - The Cranberries.
Tipul: Ah, am inteles, esti melancolica.
Eu: Mda.
Tipul: Da' de ce?
Eu: Tu chiar nu intelegi ca nu am chef de vorba?
Tipul: Hai ca deja esti obraznica. Iti cam place sa fii obraznica nu? (Imi pune iar mana pe par)
Eu: Pur si simplu vreau sa ma lasi in pace, ce nu intelegi? Nu vreau sa vorbesc cu tine, du-te si gaseste-ti si tu pe cineva care are chef de vorba..
Tipul: Paaai, am mai cautat aicea pe peron, da m-am intors la tine ca esti mai interesanta. Ce sa fac daca imi place asa, io cu tine vreau sa vorbesc.
Eu: Uite, eu azi am o zi in care nu vreau sa vorbesc cu nimeni. Vreau sa stau singura.
Tipul: Aa..single..Pai vrei sa fii single? Vezi ca nu e bine sa fii single..
Eu: Nu single, vreau sa stau sin-gu-ra.
Ma indepartez de el. Vine dupa mine. Ma dau 5 pasi mai incolo. Vine iar dupa mine. Imi dau muzica mai tare. Tipul incepe sa urle, clatinandu-se: Ahaaa, las ca vezi tu.. (imi scot casca din ureche)
Eu: Poftim?
Tipul: Las' ca te prind io pe strada si vezi tu..(imi arata pumnul). Te fac stii cum? Din verdele ala te fac rosie, uite-asa!! Te umplu de sange! (Da cu pumnul in aer nervos. S-a inrosit la fata)
Vine metroul. Ne urcam amandoi. Se uita in continuu la mine. Ma intorc cu spatele. Coboara la Leul. In timp ce merge imi face semn cu pumnul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
8 comentarii:
Oribil.
Nici măcar beți nu suportă refuzul :)
NB
mai bine pui ca titlu
"asta nu mi s-ar putea intampla mie". foarte credibil totul.
:(
asta a fost urata
stiu cum e.si eu am mereu probleme din cauza parului verde....viata,nu-i nimic,gasim spray paralizant in obor =))
nu, pe bune. Eu am inceput sa citesc posturile noi de sus de la al' cel mai recent, si cu cat citesc mai mult cu atat mi se face mai frica...
:)) don't worry irys, exista oricand loc de "mai rau" :)
probabil ca apreciezi reclama de la tuborg cu mult verde... pana la urma multe ti se intampla din cauza parului...si totusi ramai cu el asa ... e cva... ai spus chiar tu ca ala s-a bagat in seama cu tine pentru ca esti mai interesanta ...
lasand toate astea la o parte ...
eu m-am prins ca de fapt vrei sa fie cat mai putina lume cu parul verde...si blogul asta de fapt are ca scop reducerii numerului de persoane verzi in cap prin infricosare... sneaky i get it
Trimiteți un comentariu