Alina Dumitru de la Starbucks

Eram la Starbucks. Cu Ovidiu si Victor.
Jazz pe fundal. Un chelner super saritor care facea mereu ordine si curata scrumierele.
Toate pareau bune si frumoase. Si linistite.

La un moment dat, Ovidiu:”Frate, nu pot sa cred uite-o paia!”
Eu si Victor ne uitam in directia respectiva. Nu recunoastem pe nimeni.
Ovidiu: Frate, e Alina Dumitru, romanca aia care a luat aur la judo.
Noi: Unde mah?Ovidiu: La olimpiada, la categoria 48 kile. Uita-te la ea ce micuta e in realitate. Da te bate mar daca te prinde..

(intre timp, securitatea il ia pe un tip, se bat, ala face scandal, il baga intr-o camaruta, un altul pleaca in viteza cu o masina care nu avea geamul din spate, toata lumea se agita si nu intelege nimic. Iar in departare se auzea alarma politiei)

Ovidiu: Da frate, ar trebui sa ii facem ceva sa stie ca respectam ce a facut. Nu stiu cum.. Sa ii spunem ca suntem mandri ca a luat aurul..
Eu: Bai da poate vrea si ea intimidate..poate a iesit la o cafea si vrea liniste. (era cu o prietena)
Incepem sa facem noi mai multe teorii prin care putea sa ii aratam ca suntem mandri ca a luat medalia de aur la judo.
Ovidiu: Bai io ma duc sa ii iau un buchet de flori.
Se duce Ovidiu, traverseaza pana la florarie, cumpara un buchet de frezii.
Si ma suna: Mai e?
Eu: Da, mai e. Hai cu florile alea.
Ovidiu: Pai nu, ca nu pot sa i le dau io..trimite-l pe Victor.
Il trimit pe Victor dupa el.
Ovidiu se intoarce singur.
Eu: Ce faci mah? Nu-i mai dati flori?
Ovidiu: Du-te tu cu Victor, vezi ca te asteapta dupa colt. I le dati voi, ca mie mi-e aiurea..
Eu: Hai frate…da-i-le tu..
El nimic.
Eu: Ok, ma duc eu. Esti culmea. Bai, da esti sigur ca e tipa aia?
Ovidiu: Da mah, clar ea. Uita-te la ea..
Eu: Io oricum nu stiu cine e ea..
Ovidiu: E Alina Dumitru mah, m-am uitat eu la olimpiada, ce naiba? Ea e..La categoria 48 kile..

Bon. Ma duc dupa Victor. Il gasesc dupa colt cu florile in mana.
Eu: Ok..Cum facem?
Victor: Pai Ovidiu mi-a zis sa o intreb daca e ea Alina Dumitru, apoi sa ii dam florile si sa ii zicem felicitari.. Vorbesti tu?
Eu: Bai, eu nu am nicio idée cine e ea de fapt. Mai bine vorbesti tu la inceput, apoi intervin eu, o felicit si ii dau florile din partea noastra..
Victor: Deci io ii zic Buna, nu te supara, esti Alina Dumitru?
Eu: Da, iar eu ii zic felicitari pentru medalie, uite din partea noastra…
Mergem la masa. Tipa era prinsa in conversatie. Victor se apleaca spre ea. Eu cu florile la spate ma pun langa Victor.
Victor: Buna, scuza-ma ca te deranjez, esti cumva Alina Dumitru?
Ea: Nu.
Eu, convinsa ca o sa spuna da, deja intinsesem florile, iar acum ne uitam toti ciudat unii la altii, asa ca m-am lasat in genunchi, sa para ca de aceea am venit cu florile in fata.

Eu: Chiar nu esti?
Ea: Nu, dar de ce? Cine e Alina asta?
Eu: Pai e una care a luat medalie de aur la nu stiu ce sport. (apoi tac brusc ca ma gandesc ca poate chiar e ea si a intrebat asa retoric si acum i-am zis-o cam urat)
Ea: Nu, imi pare rau..
Eu: Pai stii ca noi, mai précis prietenul nostru de acolo de la masa a fost sa cumpere florile astea pentru tine, ca a crezut ca esti Alina Dumitru..

Tipa se uita la ovidiu ii face cu mana, se uita nedumerita la noi.
Ea: Nu imi pare rau..
Eu: Da sigur nu esti?
Ea: Nu…
Eu: Eh, asta e. Macar ia florile..
Vine si Ovidiu.
Noi: Nu e Alina Dumitru.
Ovidiu: nu pot sa cred. Dar semeni perfect..
Ea: La ce a luat medalie?
Ovidiu: La judo.
O bufneste rasul.
Ea: Da nu te uiti la mine, am 50 de kile?
Ovidiu: Pai da, ea a castigat la categoria 48 kile.

Pleaca Ovidiu si Victor. Raman eu cu ea.
Ea: Auzi, da mi-e mila de saracu baiat, a dat bani pe florile astea, nu pot sa le iau asa. Si nici macar nu sunt alina aia.
Apoi am discutat putin, am facut cunostinta, pe ea o chema Georgiana iar pe prietena ei Raluca. A luat florile. Si apoi le-am lasat in pace.