joi, 27 martie 2008

Controloarea si Franceza

p-asta am povestit-o de atatea ori ca nici nu stiu daca mai are sens sa o scriu aici. dar daca tot am deschis pagina, let's go:

Eram in troleu, ma urcasem de la academie, mergeam spre universitate. Stateam pe scaun, in spate. si ma tot gandeam: mi-o fi expirat abomanentul?..sa il scot sa vad, sa nu il scot? Daca il scot poate vine vreun controlor si poate nu mai e valabil si..mai bine vad cand cobor. Eram la kogalniceanu. Incercam sa-mi amintesc in ce zi l-am facut..but nothing nothing..

Ma intorc sa vad cine mai e in troleu. evident, fix in spatele meu - CONTROLOAREA! Trebuia sa ma hotarasc repede..ce fac? ce fac?.. Am uitat sa spun ca eram imbracata foarte chic asa, cu ochelari de soare, geanta mica ciclam, rochie, cizme...era destul de tare:) Si..imi zic sa incerc faza pe care am vrut sa o incerc dintotdeauna, dar nu mi s-a dat ocazia: Sa ma prefac ca sunt frantuzoaica. Intotdeauna am crezut ca romanii sunt fff toleranti cu strainii.

Vine la mine : "biletul sau abonamentul la control".
Eu, cu ochelarii la ochi incep discursul "Ah, bonjour madame, vous savez, j'ai oublie mes papiers.. je n'ai pas les papiers chez moi.." blablabla.
Ea: "Passport, passport!!"
eu: "Je suis desole, madame, je n-ai pas les papiers..."
Ea: (spre celalalt capat al troleului): "Fanele, hai ca am prins'o pasta!" (spre mine, imi arata un biletel pe care scrie 50 lei)
Eu: Mais madame, je vous ai deja dit..je n-ai pas le papiers chez moi.
Ea: Hai domnisoara, mergem la politie..
Eu: Ok..police...(in gandul meu, god dammit, cum naiba o scot la capaaaat??? ma decis sa ma ridic, mai era putin pan ala cismigiu si pur si simplu sa cobor s-o iau la fuga sau ceva de genul asta.)

Ma ridic. ea pune o mana vanjoasa pe mine :"Nu plecati nicaieri, mergem la politie sa va legitimam" (supeeeer, exact ce imi trebuia, sa ma legitimeze, iu-hu)
Ma mai batai putin spre usa, ea ma tinea strans cu mana "mergem la politie, mergem la politie"
...
In disperare de cauza/situatie sau cum s-o spune, ma gandesc ca poate TOTUSI abonamentul meu nu e expirat. Ma intorc spre aparatul de taxat, il arat cu degetul si am o revelatie divina catre ea: "AAAAAh...l'appareil..vous voulez dire..." Si ea: "dada, aparat, da...aveti?"
zic: "Ah. mais biensuuur.." Scot portofelul. ea se holbeaza la mine in portofel..nu stiam cum sa fac sa nu imi vada actele romanesti...pan la urma gasesc abonamentul, scotocesc ceva... Statia se tot apropia.. I-l intind.

Ii cade fata, se uita dezamagita, pune cardul la aparat, nici macar nu asteapta sa faca click..sau pac sau sunetul ala specific..si mi-l da inapoi cu o mare parere de rau.
Eu: Merci, madame, au revoir.
Cobor la cismigiu si o iau pe jos..Ajung la destinatie si ma uit pe chitanta de la abonament. Expira pe 30 martie.
Oo..da..toate astea pentru un abonament care era INCA valabil.
...
colac peste pupaza, (alta sintagma nu mi-a venit acum in cap) cand am ajuns la "locul in care trebuia sa ajung" mi-am adus aminte ca mi-am uitat mobilul la academie..pe o piatra. dar despre asta, in episodul urmator.

joi, 20 martie 2008

Daca aveti un moment...

Merg la un salon de frumusete sa ma documentez pentru un articol.
Dupa ce gresesc strada de 2 ori, ajung. Urc la etajul3. Ma salut cu fetele(ne stiam dinainte), apoi ma duc sa ma uit prin salon sa vad ce poze puteam sa fac..
Pe principiul "bat la usa apoi intru"..trec prin manichiura, solar..si ajung la frumusete-spa. Bat la usa. Intru. O femeie mare dezbracata, asezata in fund se uita speriata la mine. Incearca sa se acopere cu mainile.
Eu:"Ma scuzati, ma scuzati..."
Ies repede.

duminică, 16 martie 2008

JOI

in troleu. intarziasem 20 de minute la o intalnire importanta. stateam pe scaun. vine controlorul. eu scriam sms. eram cufundata. dureaza destul de mult pana scot cardul. i'l dau.
controlorul: "Nu, domnisoara, nu asta...nu ma intereseaza pe mine ce cumparaturi faceti dumneavoastra.."
Ii dadusem cardul de Sensi Blu..
...
la intoarcere, bineinteles, a venit un alt controlor.
...
intre dus-intors m-am ratacit la ambasada norvegiei. si nu mai gaseam universitatea. si ploua. si alergam in tenisi.
..
mai are rost sa spun ca era joi, 13?
..
toate chestiile memorabile se intampla joi, inca nu imi dau seama DE CE.

vineri, 7 martie 2008

Scurta introducere in GAFE

Am o intreaga istorie in varsat chestii pe jos, cazut pe jos, spart pahare, alunecat pe gheata..si mi se intampla asta nu numai practic si si in vorbire.
O scurta introducere:

La restaurant, intalnire cu o gasca din care stiam doar 2 persoane, radem, glumim. Majoritatea gay. Simpatici. La un moment dat pleaca un el si o ea. Eu ma intorc spre cei de la masa si le zic :
"Astia cine erau?" Nu mi se raspunde. Persist (eu si Rexona) "Tipu si tipa..cine erau? Sunt de treaba, asa? Erau impreuna?" Mi se da un cot. Tipul si tipa erau fix in spatele meu, isi uitasera paltonul..

cafepedia. cu 2 prietene. Cer o limonada. Imi aduce o chestie duuulce-dulcee..si calaie. Imi e rusine sa cer sa mi-o schimbe, dar prietena mea o cheama pe osptarita si ii spune. Ospatarita isi cere scuze, zice ca barmanul e nou, aduce alta limonada. Buna, gustoasa si rece.
Cealalta prietena povesteste ceva gesticuland cu tigara in mana. Eu observ ca poarta o bratara interesanta si intind mana sa ma uit mai cu atentie. Ea nu se prinde ce vreau sa fac, ma arde cu tigara din greseala, eu imi retrag mana, dau de perete cu paharul de limonada care se face TANDARI! Toate mesele se intorc spre noi..
eu: "Nu e nimic, am spart eu un pahar, e ok.."
De pe masa se tot scurg picaturi de limonada. Nici macar nu apucasem sa beau din ea..
Ma duc la bar, duc paharul facut tandari..ma intreaba daca vreau sa comand altceva.
eu: "Da, o apa plata la sticla de plastic, daca se poate".

Ieri, in cafepedia, cu inca 3 persoane. Imi intorc privirea spre ospatarita, dau sa comand si vad ca era aceeasi din ziua in care sparsesem paharu.. Pe ea o bufneste rasul. Si pe mine.
Ii zic: "Dumneavoastra erati cand am spart...paharu...nu?"
Da din cap.. Comand un ceai.. Continuam sa radem amandoua in timp ce restul persoanelor nu inteleg care e faza..

In generala. Iarna. Viscol, zapada, gheata. Veneam acasa cu 2 colegi, baieti. Eu stateam la mijloc, ei ma tineau sa nu cad pe gheata, aveam niste cizme foartea lunecoase. Ajungem cu bine in fata scarii, mai stam la 2 vorbe. faceau misto de mine, ca poate cad in fata scarii. Eu "hai mah, terminati...n-am cum sa cad aicea, ce naiba.."..ii pup pe obraz.. ma intorc, fac un pas si buuuuuuuuuuuuf...pe spate in zapada!! Rasete rasete...

..va urma..

duminică, 2 martie 2008

Tudorica fiul

Eram la mare.. Pe holul hotelului. Ii asteptam pe aia cu care jucam carti, mima si alte chestii de-astea. Pe vremea aia, tot vorbeam la telefon cu colegul meu de liceu Tudorica Stefan, unde Tudorica e numele de familie. Unii ii ziceau Fane, altii Tudorica. Eu faceam parte din categoria "altii". De obicei ma suna el. Avea centu'.
Ii dau un bip. Astept. Suna inapoi.
Eu: Tudoricaaaaa, ce faci mah?
El (nesigur): Mbine..
Eu: Bai, sunt aici in hotel, am facut plaja si ii astept p-astia sa vina..
El: Pai esti la mare?
Eu: Pai da..nu ti-am zis? Tu ce mai faci?
El: Bine..
Eu: Hai mah Tudorica, ce ai?
El: Auzi, tu cred ca vrei sa vorbesti cu Stefan...
pauza. ma prind ca e fratisu..
Eu: Aaaaa, scuze-ma...am crezut ca e stefan...
El: Nu face nimic..
Eu: Atunci daca il vezi, sa ii zici te rog ca l-am cautat..
El: Bine, o sa ii zic..
Eu: Mersi...te pup. Papa..
inchid.
mai pe seara suna telefonul. E Stefan Tudorica.
Stefan: Ce faci mah? Mi-a zis tata "Te-a sunat o colega foarte prietenoasa..." si m-am gandit ca ai fost tu..
Eu: pai cum???Nu era fratitu???
Stefan: Nu mah, era taicamiu, ca i-am dat lui mobilu meu...
Eu: Aoleu...pai i-am zis te pup...si i-am zis aoleeeeeu....nu pot sa cred...
si cam asta a fost...

1 kg de varicela, va rog!

Aveam varicela. Eram singura in casa. Cu bube, creme, talc, tot arsenalul.
Suna cineva la usa...
Ma uit pe vizor - un tip tinerel. Ma gandesc sa nu ii deschid, dar dau cu mana peste cheile din usa si implicit se aude un zgomot de chei-miscate-in-interiorul-apartamentului. Acum nu mai aveam ce sa fac. Auzise ca sunt acasa. Deschid..

El:”Am venit sa citesc repartitoarele”
Eu: cu un cap bagat jumate prin usa..”Iggh...iih..”
EL: „se poate”?(vrea sa intre in casa)
Eu: „ati avut varicela??"
El: "nu cred".. (intra)
Prima oara merge in bucatarie.
Eu: "stiti, se ia prin aer.."
El: "Ah, eu am noroc in general..Nu prea fac boli.."
Eu: "Da' da boala asta chiar e nasoala, tre sa stai o luna si ceva in casa, iti apar o groaza de bube. E cea mai groaznica boala..."
Ajunge in dormitor, il pun sa sara peste mormanul de haine. Lui ii e frica sa nu le murdareasca..se uita ciudat la mine. Cred si eu. Am albastru de metil pe tricou, coji p fata, talc, sunt slaba si galbena la fata. Imi povesteste cum a facut el oreion. Si ca nu a facut boli de gradinita.

Eu: "Sa stiti, se ia prin aer...Daca luati si dumneavoastra?"
El zambeste si mestereste acolo la repartitoare.
Eu: "Daca o sa faceti varicela, o sa va amintiti mereu de apartamentul 5."
El: "Ah, am memorie scurta, asa ca o sa uit repede... Nu tin eu minte.."

Apoi: „O zi buna.. Ma duc sa imprastii varicela si la alte apartamente”...

M-a binedispus chestia asta asa de tareeee. "ma duc sa imprastii varicela si la alte apartamente" :)) what a funny guy..

sâmbătă, 1 martie 2008

Fleossshc

5 si ceva dup-amiaza. Aproape seara.
Afara racoare. Lipscani-ul aproape gol (pentru ca, probabil - ma gandeam eu, restul erau la My Grandma's Backyard, de unde tocmai plecasem). Mergeam si era placut..si deodata...fleooooshcccc, cade apa de sus si ma face leoarca pe par, trench si jumatate din piciorul stang.
Nu inteleg ce se intampla. Ma uit in jur - uscat. Ma uit sus, vad un geam deschis cu o perdea de-aia alba brodata si aud niste rasete. Merg mai departe. Ma uit iar la fereastra. Iese un cap de tigancusa. Ma mai uit o data. Incercam sa ma prind daca a/au aruncat din greseala, daca vroia/u sa se distreze doar, daca au spalat ceva in lighean si apoi au aruncat apa pe geam...erau destule variante..
si apoi vine si finalul apoteotic: "ce vrei faa? ce te uiti asa?? ce, n-ai mai vazut apa?"